Cum arată, în realitate, inspecția structurală a unui pod și ce se schimbă atunci când digitalizăm procesul? Pornind de la această întrebare, Sixense România a sintetizat principalele diferențe dintre o inspecție documentată punctual și una care construiește un istoric comparabil în timp.
Un pod ridică probleme specifice de acces și continuitate
Există zone greu accesibile – intradosul tablierului, reazemele sau elementele aflate peste apă ori trafic. În același timp, traficul nu se oprește pur și simplu pe durata inspecției. Iar în multe situații lipsește un punct de referință documentat de la care să poată fi urmărită evoluția structurii.
Problema „fotografiei fără serie”
O fisură poate fi constatată, fotografiată și introdusă într-un raport. Dacă la inspecția următoare nu poate fi regăsită exact aceeași observație, devine dificil de stabilit dacă defectul era deja prezent, dacă a evoluat sau dacă este nou.
Ce schimbă o inspecție digitalizată
Prin Beyond Patrol, observațiile pot fi documentate direct în aplicație: fotografie, tipul defectului, nivelul de criticitate și localizarea exactă pe structură. La sincronizare, datele ajung în platforma de birou, iar observația rămâne legată de poziția sa pentru a putea fi regăsită la inspecțiile viitoare.
De la o stare la o tendință
La prima inspecție digitalizată, administratorul obține imaginea stării actuale. Valoarea suplimentară apare la inspecțiile următoare, când poate fi urmărită evoluția aceleiași fisuri, a unei zone de coroziune sau a altui defect documentat.
Pentru o structură cu o durată lungă de exploatare, trasabilitatea în timp înseamnă păstrarea unei istorii tehnice care poate fi continuată de echipe și administratori diferiți.
Perspectiva completă este dezvoltată de Mariana Garștea, Director General Sixense România, în interviul acordat publicației BURSA.