Diferența dintre urmărirea curentă și urmărirea specială a comportării în timp a construcțiilor

Orice construcție, cu excepția celor din clasa de consecințe CC1, trebuie urmărită pe toată durata de existență. Legea nr. 169/2026 (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor) împarte urmărirea comportării în timp în două categorii: urmărire curentă și urmărire specială.

Urmărirea comportării în timp a construcțiilor este reglementată de Legea nr. 169/2026 (CATUC), de Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor (Anexa nr. 4 la HG nr. 766/1997, menținută în vigoare prin art. 577 alin. (3) din CATUC) și de Normativul P130/2025.

Deși cele două noțiuni sunt frecvent confundate, diferența dintre ele determină cine realizează măsurătorile, ce instrumente sunt utilizate și când trebuie planificate resursele necesare monitorizării.

Cum se ajunge de la urmărire curentă la urmărire specială

Urmărire curentă
↓
Inspecții și verificări periodice
↓
Identificarea unei probleme sau a unui risc
↓
Expertiză tehnică
↓
Instituirea urmăririi speciale
↓
Monitorizare instrumentală
↓
Analiza pragurilor și luarea deciziilor tehnice

Urmărire curentă vs. urmărire specială

Ce este urmărirea curentă?

Urmărirea curentă este forma de bază a urmăririi comportării în timp. Potrivit art. 550 alin. (7) din Legea nr. 169/2026, aceasta se realizează prin examinare uzuală directă și, dacă este cazul, prin utilizarea unor echipamente de măsurare de uz curent, permanente sau temporare.

În practică, urmărirea curentă presupune:

• inspecții vizuale periodice ale elementelor de rezistență, fațadelor, fundațiilor și instalațiilor;
• identificarea fisurilor, deformațiilor, infiltrațiilor și degradărilor vizibile;
• măsurători simple prevăzute în programul de urmărire;
• consemnarea observațiilor în cartea tehnică a construcției.

Activitatea se desfășoară conform programului de urmărire inclus în proiectul tehnic de execuție. Responsabilitatea implementării sale revine beneficiarului sau proprietarului construcției.

Recomandarea Normativului P130/2025

Pentru construcțiile noi, activitățile de urmărire curentă pot fi automatizate prin utilizarea senzorilor integrați încă din faza de proiectare.

Ce este urmărirea specială?

Urmărirea specială constă în măsurarea, înregistrarea, prelucrarea și interpretarea sistematică a parametrilor care indică dacă o construcție își păstrează performanțele de proiect.

Spre deosebire de urmărirea curentă, aceasta se bazează pe instrumentare și monitorizare dedicată.

Exemple de instrumentație utilizată

• mărci de nivelment pentru monitorizarea tasărilor;
• stații totale și prisme pentru deplasări tridimensionale;
• fisurometre;
• inclinometre;
• piezometre;
• mărci tensometrice pentru măsurarea deformațiilor;
• senzori de vibrații.

Când este necesară urmărirea specială?

1. Construcții noi din clasele de consecințe CC3 și CC4

În acest caz, urmărirea specială este obligatorie și se stabilește încă din faza de proiectare.

2. Construcții aflate în exploatare cu evoluție periculoasă

Atunci când inspecțiile sau expertizele tehnice evidențiază degradări, deplasări sau alte manifestări care pot afecta siguranța construcției, poate fi instituit un program de urmărire specială.

Pentru construcțiile din CC3 și CC4, executantul specializat întocmește un proiect tehnologic de monitorizare detaliat, pe baza programului de urmărire emis de proiectant.

Cele două se desfășoară în paralel

Pragurile de monitorizare

În cadrul urmăririi speciale, fiecare parametru măsurat este comparat cu praguri stabilite prin proiectul de urmărire.

Nivelurile de prag utilizate în monitorizare

• 🟡 Atenționare
• 🟠 Avertizare
• 🔴 Alarmare

Valorile acestor praguri sunt stabilite de proiectant sau de expertul tehnic atestat. Executantul monitorizării efectuează măsurătorile, verifică rezultatele și transmite rapoartele tehnice.

În cazul depășirii unui prag, decizia privind măsurile necesare revine proiectantului, expertului și beneficiarului.

Când este nevoie de mai mult decât urmărire curentă?

Necesitatea urmăririi speciale apare cel mai frecvent în următoarele situații:

• proiectarea unei construcții din CC3 sau CC4;
• apariția unor degradări identificate în timpul urmăririi curente;
• excavații adânci;
• construcția de tunele;
• realizarea unor fundații speciale;
• lucrări noi care pot influența construcțiile învecinate.

Normativul P130/2025 prevede că resursele financiare pentru urmărirea specială trebuie planificate încă din etapa aprobării investiției. Un program de monitorizare gândit din faza de proiectare este, de regulă, mai eficient și mai puțin costisitor decât unul implementat după apariția problemelor.

Concluzie

Urmărirea comportării în timp nu reprezintă doar o obligație legală, ci și un instrument esențial pentru gestionarea riscurilor și menținerea performanței construcțiilor pe termen lung.

În timp ce urmărirea curentă oferă o imagine permanentă asupra stării construcției, urmărirea specială completează această imagine cu date măsurabile și informații obiective privind evoluția structurii și a terenului.

Aveți nevoie de un program de monitorizare?

Dacă pregătiți programul de urmărire al construcției dumneavoastră, echipa specializată în urmărirea comportării construcțiilor vă poate ajuta să stabiliți metodologia de monitorizare, tipul de instrumentație necesar și pragurile de alertare adecvate proiectului.

Contactați-ne pentru o discuție cu echipa noastră.