Într-un interviu acordat pentru RomâniaFrumoasă, Mariana Garștea, Director General Sixense România, prezintă rolul monitorizării structurale și geotehnice în urmărirea comportării construcțiilor pe întreaga durată de viață.
Discuția evidențiază modul în care datele măsurate contribuie la observarea evoluției structurilor și a terenului și oferă informații relevante specialiștilor implicați în proiectarea, execuția, întreținerea și administrarea construcțiilor.
Monitorizarea în cadrul proiectelor de infrastructură
O parte importantă a interviului este dedicată activităților de monitorizare desfășurate în cadrul proiectelor de infrastructură urbană, inclusiv pentru lucrările de metrou aflate în execuție. Sunt prezentate exemple privind monitorizarea clădirilor din zona de influență a lucrărilor și măsurătorile efectuate în tuneluri.
În cazul lucrărilor subterane realizate în zone urbane dense, programul de monitorizare poate include terenul, structurile subterane, clădirile învecinate, infrastructura existentă și alte obiective aflate în zona de influență a lucrărilor. În funcție de caracteristicile proiectului, pot fi urmărite deplasări, tasări, înclinări, vibrații, deschiderea fisurilor și alți parametri relevanți pentru comportarea structurilor și a terenului.
Date de referință și praguri de atenționare, avertizare și alarmare
Valorile colectate prin monitorizare sunt analizate în raport cu starea de referință, istoricul măsurătorilor și pragurile de atenționare, avertizare și alarmare stabilite prin proiectul de urmărire. O valoare punctuală nu este suficientă pentru formularea unei concluzii. Sunt relevante evoluția parametrului în timp, viteza de variație și corelarea cu celelalte date disponibile.
Atunci când este depășit unul dintre aceste praguri, măsurătoarea este verificată și analizată în contextul tehnic al proiectului. Procesul poate include verificarea instrumentului, compararea cu valorile anterioare, analiza tendinței și corelarea cu activitățile desfășurate în zona monitorizată.
Informațiile sunt transmise factorilor responsabili, conform procedurilor definite pentru proiect. Depășirea unui prag nu indică automat existența unei situații critice, ci declanșează un proces prestabilit de verificare, notificare și analiză.
Urmărirea comportării construcțiilor după recepție
Interviul abordează și responsabilitatea urmăririi comportării construcțiilor după finalizarea lucrărilor. Urmărirea comportării în timp nu se încheie la recepție. Potrivit art. 550 din Legea nr. 169/2026 (CATUC), ea se aplică tuturor construcțiilor, cu excepția celor din clasa de consecințe CC1, pe toată durata lor de existență, iar răspunderea revine proprietarului. Pentru construcțiile noi din clasele CC3 și CC4, urmărirea specială este obligatorie și se stabilește prin proiect. Cadrul legal este completat de Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor (Anexa nr. 4 la HG nr. 766/1997, menținută în vigoare prin art. 577 alin. (3) din CATUC) și de Normativul P 130-2025.
Observațiile periodice, rezultatele măsurătorilor și documentele tehnice contribuie la formarea unui istoric al comportării construcției. Aceste informații pot sprijini identificarea modificărilor apărute în timp, planificarea activităților de întreținere și stabilirea necesității unor investigații suplimentare.
Monitorizarea nu înlocuiește inspecția, evaluarea tehnică sau lucrările de consolidare. Rolul său este de a furniza date măsurate și validate, care pot fi analizate de specialiștii cu responsabilități în evaluarea situației și stabilirea măsurilor necesare.
Monitorizarea podurilor și a clădirilor existente
În cazul podurilor, monitorizarea poate viza deplasările și deformațiile elementelor structurale, vibrațiile, efectele variațiilor termice, comportarea sub acțiunea traficului sau tasările infrastructurii. Seriile de măsurători creează un istoric al comportării structurii și completează inspecțiile și celelalte activități prevăzute pentru administrarea infrastructurii.
Interviul tratează și situația clădirilor vulnerabile seismic din București. Monitorizarea nu poate preveni producerea unui cutremur și nu substituie evaluarea tehnică sau consolidarea, dar poate furniza date privind comportarea unei construcții înainte, în timpul și după un eveniment seismic, dacă sistemul a fost proiectat și instalat în acest scop.
Date pentru administrarea construcțiilor pe întreaga durată de viață
Prin serviciile de monitorizare structurală și geotehnică, Sixense România colectează, validează, gestionează și prezintă date referitoare la comportarea structurilor și a terenului. Aceste informații pot fi utilizate de beneficiari, proiectanți, constructori și ceilalți specialiști implicați în administrarea construcțiilor.
Monitorizarea devine relevantă atunci când măsurătorile sunt raportate la o stare de referință, analizate în dinamică și integrate într-un proces clar de comunicare și decizie.
Interviul integral cu Mariana Garștea, realizat de Adi Coco pentru RomâniaFrumoasă, poate fi urmărit pe YouTube. Materialul abordează și costurile monitorizării, verificarea activităților desfășurate, evoluția infrastructurii și rolul Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS).