Când Sixense Group a intrat pe piața din România, în 2011, monitorizarea geotehnică și structurală era deja prezentă în legislația națională, însă reprezenta o disciplină puțin cunoscută și insuficient înțeleasă în piața construcțiilor. Existau un cadru normativ funcțional și obligații clare privind urmărirea comportării construcțiilor în timp, dar monitorizarea era privită de multe ori ca o cerință administrativă, „pe hârtie”, nu ca un instrument esențial de management al riscului și de protejare a investițiilor.
Cea mai recentă ediție a newsletterului nostru lunar, #SmartInfrastructure by Sixense România, este dedicată acestei călătorii. Am povestit și explicat, pas cu pas, cum a evoluat domeniul urmăririi comportării construcțiilor în timp în ultimii 15 ani — în paralel cu momentele importante trăite la nivel organizațional.
O industrie care s-a maturizat
Privind în urmă, ultimii 15 ani au adus transformări importante. Au apărut standarde internaționale dedicate monitorizării geotehnice prin instrumentație, legislația românească s-a aliniat progresiv practicilor europene, segmentul rezidențial a fost inclus explicit în responsabilitățile privind urmărirea comportării construcțiilor în timp, iar profesia s-a consolidat prin apariția unor organizații dedicate și prin creșterea nivelului de specializare.
Sixense România a participat activ la acest proces, atât prin implementarea celor mai exigente standarde tehnice în proiecte complexe, cât și printr-un efort constant de educare și informare a pieței.
Principalele repere
- 2011 – Începuturile. Cadrul legislativ era construit în jurul Legii 10/1995, HG 766/1997, P130-1999 și Eurocod 7 (SR EN 1997). Sixense intră pe piața locală sub numele de Soldata, iar primul proiect este monitorizarea lucrărilor pentru Metrorex – Magistrala 5, Lotul 1 Drumul Taberei–Eroilor. La acel moment nu exista încă un standard ISO internațional dedicat monitorizării geotehnice prin instrumentație.
- 2014 – Primul reper modern pentru geotehnică. Publicarea NP 074-2014 consolidează alinierea practicii românești la principiile Eurocodului 7.
- 2015 – Primul standard internațional dedicat. Apare ISO 18674-1:2015, care stabilește reguli privind proiectarea programelor de monitorizare, selectarea instrumentelor, trasabilitatea măsurătorilor, managementul datelor și interpretarea rezultatelor.
- 2016–2020 – Extinderea standardelor. Seria ISO 18674 se dezvoltă cu standarde pentru extensometre, inclinometre, celule de presiune totală și piezometre.
- 2018 – Segmentul rezidențial, inclus explicit. Prin Legea nr. 196/2018, responsabilitatea urmăririi comportării construcțiilor în timp este extinsă și către asociațiile de proprietari.
- 2020 – Demersul de educare a pieței. Monitorizarea începe să fie discutată nu doar ca obligație tehnică, ci ca instrument de protejare a investițiilor și de susținere a deciziilor bazate pe date.
- 2022 – Profesia se organizează. Este înființată APMGS, printre fondatori numărându-se Sixense România, și este aprobat noul NP 074-2022.
- 2023 – Maturizarea cadrului de autorizare. Obținem Autorizația ISC nr. 4036/2023, pentru profilurile GTF și IEX C (HG 808/2005, ISO/IEC 17025), devenind singurul laborator din România dedicat exclusiv activităților de monitorizare geotehnică și structurală.
- 2025 – Noul P130. După 26 de ani, apare P130/2025, care aduce o schimbare de paradigmă: clarifică responsabilitățile, actualizează procedurile, pune accent pe documentare și trasabilitate și creează premise pentru digitalizare. Am participat direct la elaborarea acestui document de referință.
- 2026 – Unde suntem și ce urmează. În dezbatere parlamentară se află proiectul CATUC, iar tot mai multe state introduc mecanisme obligatorii de inspecție (Spania – ITE, SUA/Florida după Surfside, Marea Britanie – Building Safety Act).
Drumul nu a fost nici ușor, nici scurt
Există încă mult spațiu pentru dezvoltare — nu doar la nivel legislativ, ci mai ales în privința aplicării consecvente a regulilor deja existente. O legislație performantă produce rezultate doar atunci când este înțeleasă, asumată și implementată corect. Responsabilitatea pentru sănătatea mediului construit aparține tuturor actorilor implicați: autorități, proiectanți, dezvoltatori, constructori, administratori de clădiri, proprietari și specialiști în monitorizare.
#SmartInfrastructure rămâne singurul newsletter dedicat soluțiilor smart pentru monitorizarea mediului construit. Citiți ediția integrală și abonați-vă pentru a primi lunar analize și perspective din domeniu.