Pe 11 august 2026, Adevărul a publicat o analiză dedicată cumpărătorilor de apartamente din blocuri vechi. Printre sursele consultate se numără și Mariana Garștea, președinta Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS) și Director General al Sixense Solutions.
Momentul nu este întâmplător. Termenul până la care primăriile trebuiau să finalizeze evaluarea vizuală rapidă a clădirilor multietajate de locuit a expirat la 1 iunie 2026, fără ca obligația să fie acoperită la nivelul prevăzut de lege. În paralel, noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor — Legea nr. 169/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 — intră în vigoare pe 26 august 2026 și schimbă regulile pentru proprietarii care au executat lucrări fără autorizație.
Ce nu spune o listă publică
Un punct central al discuției a fost diferența dintre o clădire verificată și o clădire sigură. Listele publicate de autorități conțin imobilele care au trecut printr-o formă de evaluare, nu inventarul complet al construcțiilor vulnerabile. Un bloc care nu apare nicăieri nu este, prin urmare, un bloc fără probleme, ci un bloc despre care nu se știe nimic — iar statistic are șanse reale să ajungă pe o listă în următorii ani.
La fel de importante sunt confuziile care circulă pe piața imobiliară: legea nu interzice vânzarea unui apartament din clasa RsI, ci închirierea și darea în comodat; vechile categorii U1–U3 nu sunt clase de risc seismic în cadrul juridic actual; iar termenele de proiectare și execuție a lucrărilor de intervenție nu se sting la schimbarea proprietarului, ci se transferă odată cu apartamentul.
Verificări înainte de semnare
Pe partea juridică, extrasul de carte funciară rămâne primul document — inclusiv pentru eventualele creanțe notate după consolidarea cu fonduri publice, care pot condiționa înstrăinarea. Pe partea tehnică, contează dacă blocul a beneficiat de o expertiză tehnică propriu-zisă sau doar de o evaluare vizuală rapidă, dacă există cartea tehnică a construcției și ce se vede în subsol: infiltrații, eflorescențe, coroziunea armăturii, fisuri în pereții de subsol, semne de tasare. La fisuri, direcția și evoluția în timp spun mai mult decât lățimea.
De ce contează datele
Concluzia analizei atinge exact subiectul de care ne ocupăm zi de zi: fără măsurători, fără carte tehnică și fără rapoarte de urmărire a comportării în timp, tot ce rămâne despre o clădire de cincizeci de ani este memoria locatarilor — care nu este un document tehnic. Semnele apar devreme, dar cineva trebuie să le înregistreze. „O clădire nu minte niciodată”, a rezumat Mariana Garștea.
Analiza integrală, semnată de Robert Vîrban, poate fi citită pe adevarul.ro.