Pe 3 septembrie 2026, BZV a publicat o analiză dedicată unui subiect important pentru șantierele desfășurate în zone urbane: vibrațiile produse de lucrările de construcții și efectele acestora asupra clădirilor din vecinătate.
Baterea și vibro-înfigerea piloților sau palplanșelor, compactarea prin vibrare, demolările și excavațiile profunde pot genera unde care se propagă prin teren până la construcțiile din zona de influență. În lipsa unui control tehnic adecvat, acestea pot contribui la apariția fisurilor, tasărilor diferențiale sau altor degradări.
Nu există o singură limită pentru toate clădirile
Unul dintre punctele importante explicate în material este că, în România, nu există un prag unic de vibrații aplicabil tuturor șantierelor și tuturor construcțiilor.
Limitele se stabilesc în funcție de proiectul de urmărire, caietul de sarcini sau expertiza tehnică și de standardele de referință aplicabile. Printre acestea se numără SR 12025-2:2020, standardul românesc privind efectele vibrațiilor asupra clădirilor și limitele admisibile, alături de SR 12025-1:2020, DIN 4150-3:2016-12 și ISO 4866:2010.
Evaluarea nu se face doar în funcție de intensitatea vibrației. Sunt relevante atât viteza de oscilație a particulei — PPV, exprimată în mm/s — cât și frecvența dominantă, deoarece aceeași valoare PPV poate avea efecte diferite asupra unei construcții în funcție de frecvență.
Clădirea monitorizată contează la fel de mult ca sursa vibrației
Impactul unei lucrări nu poate fi evaluat independent de construcțiile din jur.
Distanța față de sursa vibrației, caracteristicile terenului de fundare și starea tehnică a clădirii expuse influențează răspunsul acesteia. Clădirile vechi, construcțiile vulnerabile sau monumentele istorice necesită o abordare diferită față de structurile proiectate pentru solicitări dinamice mai mari.
Din acest motiv, monitorizarea trebuie raportată la situația reală din teren, nu doar la activitatea desfășurată pe șantier.
De la constatarea degradărilor la prevenirea lor
Analiza prezintă și modul în care este organizată monitorizarea: documentarea stării inițiale a construcțiilor înaintea începerii lucrărilor, instalarea senzorilor, măsurarea continuă în timpul operațiunilor critice, transmiterea datelor și configurarea alertelor la depășirea pragurilor stabilite.
Sistemele automate permit echipei de proiect să reacționeze înainte ca atingerea unei valori critice să se transforme într-o problemă structurală. Datele înregistrate și rapoartele periodice asigură, în același timp, trasabilitatea comportării construcțiilor pe durata lucrărilor.
Diferența este importantă: monitorizarea nu intervine doar pentru a demonstra ce s-a întâmplat după apariția unei fisuri sau a unei reclamații, ci permite identificarea unei evoluții înainte ca aceasta să producă efecte semnificative.
Monitorizarea vibrațiilor, parte din urmărirea comportării
Materialul abordează și cadrul introdus de P130/2025 pentru investigațiile realizate în cadrul urmăririi speciale a construcțiilor și necesitatea efectuării acestora de laboratoare autorizate pentru profilul corespunzător.
Pentru șantierele urbane, unde lucrările se desfășoară uneori la câțiva metri de clădiri existente, monitorizarea continuă oferă atât informația necesară pentru adaptarea metodei de execuție, cât și un istoric tehnic obiectiv al nivelurilor de vibrație înregistrate.
Analiza integrală poate fi citită pe BZV.ro.