Constanța are unul dintre cele mai active șantiere rezidențiale din România. Blocuri noi apar pe un litoral cu specificități geotehnice distincte, pe un fond construit care îmbătrânește și pe un teren care nu iartă deciziile luate fără date.
Pe 21 mai 2026, publicația Constanța 100% (CT100.ro) a publicat un interviu amplu cu Mariana Garștea, Director General Sixense România, despre ce înseamnă, concret, grija față de sănătatea structurală a unei clădiri din Constanța — și de ce datele măsurate contează mai mult decât oricând pe litoral. Reproducem mai jos principalele puncte ale discuției.
Specificul geotehnic al Constanței — terenul de loess
Constanța are un specific geotehnic pe care nu îl poți ignora dacă vrei să construiești responsabil. Județul are o distribuție semnificativă de loess și pământuri loessoide — tipuri de sol care, atât timp cât rămân uscate, se comportă rezonabil sub sarcina fundațiilor. Problema apare la contactul cu apa: aceste pământuri pot suferi tasări bruște și ireversibile, complet diferite de ce a anticipat proiectul de fundare.
Într-un climat costier — cu umiditate ridicată, infiltrații din precipitații sau din rețele de utilități îmbătrânite — acest risc nu este unul teoretic. La acesta se adaugă:
- Instabilitatea falezelor — zone rezidențiale construite în proximitatea unor faleze cu instabilitate documentată, unde straturile de loess și argilă au cerut, în timp, lucrări serioase de consolidare;
- Eroziunea costieră — factor activ, accelerat de condițiile climatice extreme, care afectează infrastructura din proximitatea țărmului mai repede decât uzura obișnuită;
- Mediul marin coroziv — umiditatea constantă accelerează degradarea betonului armat, iar sărurile marine contribuie la coroziunea armăturilor.
În acest context, urmărirea comportării în timp nu este un serviciu de confort, ci un instrument de cunoaștere a ceea ce se întâmplă efectiv cu clădirea.
Ce a punctat la Caravana Educațională ROFMA
La Caravana Educațională ROFMA de la Constanța, Mariana Garștea a vorbit în fața property și facility managerilor din regiune. Discuția a pornit de la o întrebare simplă: câți ani de date de urmărire sistematică aveți pentru clădirile din portofoliu? Nu câte rapoarte au existat vreodată — ci ce date reale, colectate continuu, sunt disponibile astăzi.
Trei idei principale au structurat intervenția:
- Urmărirea comportării în timp nu este o obligație nouă. Legea 10/1995 o cere de 30 de ani, atât proprietarilor cât și administratorilor, pe toată durata de existență a construcției;
- Majoritatea FM-ilor și PM-ilor nu dețin date sistematice despre activele pe care le gestionează — nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că nimeni nu a pus explicit această activitate în contractul cuiva;
- Subiectul cade în zona „presupunem că o face altcineva”. FM-ul crede că e responsabilitatea proprietarului, proprietarul că a delegat-o prin contractul de administrare. Când această ambiguitate întâlnește o criză, costul clarificării este mult mai mare decât ar fi fost o urmărire corectă de la început.
CATUC — procedura la 10 ani și cele trei verdicte
Un punct central al discuției a fost CATUC, proiectul legislativ aflat în dezbatere parlamentară, care va introduce o procedură obligatorie la 10 ani de la recepție. Această procedură va produce un rezultat concret pentru fiecare clădire — unul dintre trei verdicte posibile:
- Certificat de bună comportare — clădirea funcționează în parametri;
- Recomandare de consolidare — sunt necesare intervenții;
- Reducerea duratei de viață a activului — în cel mai nefavorabil scenariu.
Condiția pentru un rezultat favorabil este una singură: datele din cei 10 ani trebuie să existe. Ce nu a fost colectat nu se poate reconstitui.
Ce poate face un administrator care nu este inginer
Un administrator de bloc sau un property manager nu trebuie să fie inginer — trebuie să știe ce să ceară și cui să ceară:
- Verifică dacă există un program de urmărire a comportării în timp elaborat de proiectant și dacă acesta este activ, nu doar arhivat;
- Asigură-te că măsurătorile se fac periodic de un laborator autorizat de ISC și că rezultatele sunt consemnate în Cartea tehnică a construcției;
- Fii atent la semnalele clădirii — o ușă care nu se mai închide corect, fisuri recurente în aceleași zone după fiecare iarnă, pete de umiditate persistente, vibrații mai intense decât în trecut. Nu sunt diagnostice, dar sunt motive clare pentru a chema un specialist;
- Comunică transparent cu proprietarii despre starea clădirii — un proprietar informat înțelege de ce bugetul asociației include și urmărirea comportării în timp.
Ce înseamnă laboratorul autorizat ISC
Sixense România operează singurul laborator din România autorizat de ISC dedicat exclusiv monitorizării geotehnice și structurale. Autorizarea înseamnă că datele produse au acoperire legală — pot fi folosite în documentații tehnice, în relația cu autoritățile, în proceduri de expertizare, în situații de litigiu.
Un raport semnat de o entitate neautorizată nu poate sta la baza unor decizii oficiale, indiferent cât de bine arată pe hârtie. Pentru un administrator sau dezvoltator din Constanța — unde terenul de fundare poate rezerva surprize generate de pământuri sensibile la umezire sau de dinamica falezelor — aceasta este dovada că știi ce se întâmplă cu clădirea ta înainte să fie prea târziu.
Dincolo de autorizare, abordarea Sixense rămâne aceeași: nu livrăm seturi de date brute pe care beneficiarul trebuie să le interpreteze singur. Fiecare ciclu de măsurători vine cu o analiză clară — ce este în parametri normali, unde apare o deviație, ce decizie se recomandă.
Citește interviul integral
Interviul complet, realizat de Cristian Hagi, este disponibil pe Constanța 100%:
📄 Constanța construiește. Fără urmărirea comportării în timp, costul vine mai târziu — CT100.ro
Mai multe pe acest subiect
Acest interviu vine în continuarea unor conversații pe care le-am susținut public despre siguranța structurală a clădirilor rezidențiale:
- Brașov: cum verifici siguranța structurală a clădirii în care locuiești;
- Cine verifică dacă blocul în care locuiești e sigur? Răspunsul e în lege;
- Podcast 4Construct — sănătatea clădirilor și viitorul construcțiilor.
Despre Sixense România în Constanța și Dobrogea
Sixense România oferă servicii de monitorizare geotehnică și structurală pentru proiecte rezidențiale, comerciale, portuare și de infrastructură în județul Constanța și în întreaga regiune Dobrogea. Portofoliul nostru local include lucrări la podul nou de la Agigea, digurile portului Constanța și proiectul CDMN.
Pentru proiecte cu cerințe specifice în Constanța sau Dobrogea, ne puteți contacta la mariana.garstea@sixense-group.com sau prin pagina noastră de contact. Mai multe despre serviciile dedicate clădirilor existente pe pagina Structuri existente și despre Instrumentarea geotehnică.