La 27 mai 2026, Trenchless Romania a marcat o bornă importantă: 10 ani de la prima ediție. Sub tema „A Decade Underground: Innovation, People, Impact”, conferința aniversară a reunit specialiști din industria infrastructurii subterane pentru a discuta unde se află astăzi România, ce a învățat industria într-un deceniu și încotro merge — într-un context în care lucrările subterane urbane devin tot mai prezente în viața orașelor noastre.
Sixense a fost prezent pe scenă în panelul „The Future of Urban Underground Infrastructure: Ensuring Safety and Innovation”, alături de specialiști din industrie. Cosmin Carteș, reprezentantul Sixense România în panel, a deschis discuția pornind de la o întrebare directă: cât de avansate sunt cu adevărat proiectele din România în monitorizarea în timp real și în instrumentele predictive?
„Tehnologia este aici. Obișnuința, încă nu.”
„Pe proiectele mari de infrastructură, monitorizarea în timp real nu mai este o noutate. Este un standard”, a arătat Cosmin Carteș. Senzori automați, stații totale robotizate, prisme topografice 3D, platforme cu praguri de alarmă care transmit continuu — pe un șantier de metrou sub București, toate acestea sunt deja normalitate.
Diferența nu o face tehnologia, ci modul în care datele intră — sau nu intră — în decizia de execuție. Pe destule proiecte, monitorizarea rămâne o cerință de bifat, un raport citit după ce lucrarea a avansat deja. Diferența dintre o monitorizare reactivă și una predictivă nu este tehnologică. Tehnologia există și este instalată. Diferența stă în cultura deciziei.
Instrumentele cu adevărat predictive — analiza de tendință, modelele care anticipează tasarea, monitorizarea satelitară InSAR — sunt încă mai degrabă excepția decât regula în România. Le vedem pe proiectele emblematice, unde caietul de sarcini le impune explicit.
„Un punct de cotitură pentru România”
Cadrul normativ — P130/2025, NP 074/2025 — a întărit obligația de urmărire a comportării în timp. Proiectele majore au capacitatea tehnică. Ce mai lipsește nu este echipamentul. Lipsește obișnuința de a trata datele ca pe un instrument de decizie.
„Pe un tunel săpat sub un oraș locuit, nu ne permitem să lucrăm cu ipoteze”, a subliniat Cosmin Carteș. „Proiectele de top din România au făcut deja trecerea. Provocarea următorilor ani este ca această practică să devină regulă — nu privilegiul câtorva proiecte de excepție.”
„Lucrări subterane în oraș: chirurgie urbană”
A doua temă a panelului a fost cum pot tehnologiile moderne de monitorizare să îmbunătățească siguranța în mediul urban dens. Aici, particularitatea este una singură, dar schimbă totul: nu poți opri orașul.
Săpăm sub clădiri locuite, sub utilități, sub trafic, uneori sub clădiri istorice. Este o intervenție chirurgicală în care pacientul trebuie să rămână în viață și activ pe toată durata operației.
În acest context, Cosmin Carteș a punctat trei contribuții concrete ale monitorizării moderne.
1. Avertizarea timpurie”
Senzori de înclinare pe clădirile vecine, prisme topografice 3D pe structuri, inclinometre verticale în teren, piezometre pentru nivelul apei subterane — toate transmit automat și continuu către o platformă cu praguri de alarmă. Când o valoare se apropie de prag, echipa știe înainte ca problema să devină vizibilă cu ochiul liber. Pe un șantier urban, timpul de reacție înseamnă siguranță.
„2. Feedback-ul către execuție”
Datele nu doar constată, ci permit ajustarea parametrilor TBM-ului în timp real: presiunea în front, viteza de avans. Aceasta este metoda observațională — închizi bucla dintre ce a presupus proiectantul și ce se întâmplă efectiv în teren. Pe M6, exact aceasta este practica curentă.
„3. Performanța”
Fără date, tendința firească este să lucrezi conservator: mai lent, mai scump. Cu date solide, poți avansa optim și în siguranță. La acestea se adaugă un beneficiu adesea ignorat: datele obiective reduc disputele. Când există un istoric clar al comportării în timp, discuția despre cauza unei fisuri nu mai este speculație — este analiză.
La nivel de ansamblu, monitorizarea satelitară InSAR completează imaginea: vede cum se comportă întreaga zonă afectată, nu doar punctele instrumentate.
„De la senzori la decizie”
„Monitorizarea modernă nu este despre senzori. Este despre a transforma incertitudinea în decizie informată”, a încheiat Cosmin Carteș. „Într-un oraș dens, aceasta este diferența dintre o lucrare care se desfășoară în siguranță, sub viața de zi cu zi a oamenilor — și una care o pune în pericol.”
Mesajul Sixense la Trenchless Romania 2026 rămâne consecvent cu poziționarea companiei: structura nu se discută cu opinii, ci cu date. Fără date, decizia rămâne o ipoteză. Iar pe lucrări subterane urbane, ipotezele nu sunt o opțiune.
