Piața investițiilor în clădiri publice traversează în 2026 vârful unui ciclu investițional susținut de fonduri europene și naționale, însă, odată cu volumul, crește și complexitatea tehnică a proiectelor. În acest context, urmărirea comportării în timp — monitorizarea structurală și geotehnică a construcțiilor pe durata exploatării — devine o componentă critică a calității și siguranței fondului construit.
Într-o intervenție publicată în ediția nr. 198 (mai 2026) a revistei Agenda Construcțiilor, în cadrul analizei dedicate construcțiilor de clădiri publice, APMGS (Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală) formulează un set de recomandări pentru buna funcționare a pieței de monitorizare a construcțiilor publice. Punctul de plecare este o schimbare de paradigmă: monitorizarea structurală trebuie tratată ca infrastructură operațională a activului, nu ca serviciu opțional. Această reîncadrare rezolvă, în practică, majoritatea problemelor de buget și de continuitate.
Recomandările APMGS pornesc de la logica ciclului de viață al investiției. Bugetul unei investiții publice majore ar trebui să includă, încă din faza de fundamentare, costul monitorizării pe durata exploatării, nu doar pe cel aferent instalării inițiale. Fără această previziune, monitorizarea rămâne o cheltuială amânată, deseori sacrificată sub presiunea bugetară.
Cea mai importantă recomandare, în opinia APMGS, privește arhitectura contractării. Monitorizarea structurală ar trebui contractată direct de beneficiarul public care poartă obligația legală, pe proceduri cu criterii clare de calificare tehnică, nu delegată ca subcontract al constructorului — situația întâlnită astăzi în majoritatea cazurilor. Separarea contractării este singurul mecanism prin care beneficiarul poate exercita un control real asupra operatorului și asupra calității serviciului.
Calitatea operatorilor este, la rândul ei, decisivă. APMGS recomandă contractarea exclusivă a celor cu autorizare ISC validă pentru profilurile relevante — GTF pentru monitorizare geotehnică, IEX C pentru încercări și monitorizare structurală —, cu personal autorizat și trasabilitate metrologică documentată. Verificarea autorizării trebuie să fie un criteriu efectiv de eligibilitate, nu o etapă bifată pe documente.
În planul specificațiilor tehnice, asociația propune utilizarea unor caiete de sarcini standardizate, formulate în termeni de performanță a datelor — frecvență, acuratețe, continuitate, trasabilitate —, nu ca simple liste de echipamente. Datele, nu hardware-ul, sunt produsul final al monitorizării.
Nu în ultimul rând, APMGS subliniază caracterul transversal al întregului proces. Urmărirea comportării în timp funcționează pe un lanț de responsabilități — proiectant, beneficiar, supervizor, constructor, operator autorizat — iar eficiența întregului sistem este dată de veriga cea mai slabă, nu de cea mai puternică. Politicile publice de asigurare a calității trebuie să abordeze simultan toate aceste verigi.
Această poziție reflectă experiența operațională a Sixense Solutions SRL, prezentă pe piața din România din 2011 și autorizată ISC (nr. 4036/2023, profilurile GTF și IEX C, conform HG 808/2005, cu respectarea ISO/IEC 17025). Cu un laborator propriu și o echipă de specialiști activă pe proiecte de referință — magistrale de metrou, poduri și infrastructură națională — Sixense susține o abordare a monitorizării în care decizia tehnică este fundamentată pe date. Fără date, decizia rămâne o ipoteză.
